Tara Duncan-Iubirea

Inainte de a incepe comunic ca :
-Povestea mea este inspirata din cartile Tara Duncan scrise de frantuzoaica Sphie-Audouin Mamikonian.
-Daca veti observa pe parcursul povestii ca titlul nu are legatura cu povestea va rog sa imi dati idei de titlu.

Sa incepem:


Tara'thilahnem Duncan-eroina principala, o fata blonda, cu ochii albastrii, de 17 ani, fiica regelui din Omois.Ea detine o Piatra Vie si puterile unei Sortitoare Imperiale.Ea este un portal prin care Demonii din Limburi pot invada lumea.
Robin M'angil-un semi-elf,parul argintiu presarat pe alocuri cu mese negre, ochii precum cristalul, de 19 ani.El este fiul sefului garzilor palatului de la Travia, capitala Lancovitului.El este indragostit de Tara
Fabrice de Besois-Girone-un Pamantean, un vechi prieten al Tarei.Un baiat cu parul blond, ochii verzi, de 17 ani.El este fiul Pazitorului Portii de Transfer de pe Pamant.
Gloria Daavil zisa Moineau-ea este cea mai buna prietena a Tarei.O fata cu parul brunet, ochi caprui, destul de inalta si slabuta, de 17 ani.Ea este Printesa de Lancovit, nepoate Reginei Titania si a Regelui Bear(ei ii sunt unchi si matusa nu bunici).
Caliban Dal Salan zis Cal-el este un Hot Brevetat in devenire. La fel ca si mama sa, care este de asemenea o Hoata Brevetata, lucreaza in slujba Lancovitului.Un baiat scund cu parul saten si ochii negrii ca noaptea, de 17 ani.Ii este un bun prieten Tarei.
Manitou Duncan-Strabunicul Tarei.Un fost Inalt Mag la curtea din Travia.A incercat sa obtina nemurirea printr-un sort dar nu a reusit decat sa se transforme intr-un labrador negru.El ii insoteste peste tot pe copii.
Fafnir din clanul Fogeafeux-Fafnir este o pitica din clanul Forgeafeux.Precum toti piticii, ea uraste magia si incearca sa scape de cea cu care a fost inzestrata din nastere.Este originara din Hymlia, tara piticilor.Ea a devenit prietena Tarei in niste imprejurari nu tocami placute...in timp ce era prizoniera a lui Magister.
Magister-Stapanul Sangravilor, el incearca sa o rapeasca pe Tara pentru a elibera Demonii si a-i supune pe dragoni.
Selena Duncan-Selena este mama tarei.Ea a fost tinuta prizoniera de Magistar din ziua mortii sotului ei timp de 10 ani.
Isabella Duncan-Bunica Tarei, mama Selenei si fiica lui Manitou.Se zice ca ea are sange de pitica.
Lizabeth'thilahnem(numele de familie nu i-l mai stiu ca-i kilometric)-ea este Regina din Omois, matusa Tarei si Sortitoare Imperiala.
Inaltul Mag Chemnashaoviradaintrachivu zis Chem-este unul dintre Inaltii Magi de la curtea din Travia.El este un Mag-dragon.
Inaltul Mag Safir Dragosh-el este un Vampyr.Nu o prea are la inima pe Tara si mereu se stadieste sa-i faca necazuri.(informatie: niciodata nu reuseste s-o bage pe Tara in incurcatura)
Imperatorul-el este fratele vitreg al lui Lizabeth si regele din Omois.
Vor mai aparea personaje pe parcurs...am sa va explic atunci cand vor aparea.




Acesta este primul capitol...
Tara Duncan-
Iubirea

Erau in sala tronului si Tara se certa din nou cu matusa ei,Regina regatului Omois,Sortitoare Imperiata si Portal al Demonilor din Limburi.Si ea era Sortitoare Imperiala si Portal al Demonilor dar era Printesa a Omoisului.Era fiica fratelui Reginei.
-Tara!Trebuie sa te duci la...
-Nu ma duc nicaieri si punct!urla Tara mai, mai sa sperie palatul.
-Ba da!tipa la tandul ei, Lizabeth.
-Vreti sa incetati?incepu sa "latre" si Imperatorul de-a dreptul sacait de cearta celor doua.
-NU!strigara amandoua intr-un glas privindu-l pe Impertor ca si pe cel mai aprig dusman al lor, Magister.
-Pe Pocus te paralizez si liber sunt sa te vanez!Descanta barbatul spre Tara , dar aceasta scapa de sort cat ai zice "Pocus".
-Daca mai incerci sa ma vrajesti vei avea un sfarsit prematur!ameninta pustoaica de 17 ani catre unchiul ei vitreg.
-Oh...sa stii ca te cred in stare!zise Impreatorul acceptandu-si soarta.
-Majestatea Voatra Imperiala, as vrea sa va amintesc ca ati refuzat sa ma lasati sa fiu crescuta ca o Printesa in Lancovit si nu m-ati lasat sa stau alaturi de prietenii mei.Acestea fiind zise as putea sa-l las la propriu pe Magister sa ma rapeasca, sa elibereze demonii si sa puna mana pe intreaga lume!Ba mai mult, il pot si ajuta!Si daca nu ma lasati sa ma intorc in Lancovit o voi face!puncta Tara nervoasa.
-Stiu...bine...te poti intoarce in Lancovit, la Travia, poti fi crescuta acolo si, in facanta de vara Pamanteana te poti duce pe Pamant ca sa-ti petreci vara alaturi de mama si bunica ta...cu o singura conditie!O sa-mi urmezi la tron daca mi se intampla ceva!zise Regina exasperata de incapatanarea nepoatei ei.
-Multumesc, sa traiti!spuse Tara facand o plecaciune adanca si pornind catre Sala de Transfer.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
La Travia, intr-un copac din gradina regala statea si medita un elf.Ma rog...nu tocmai un elf ci un semi-elf.Pletele lui albe, presarate pe alocuri cu mese negre ii curgeau in valuri pe umeri.Ochii lui ca de cristal parca incercau sa vada prin coroana deasa a pomului.Parca ar fi cautata pe cinvea cu privirea.Privea in gol.Se gandea profund.Se gandea la acea fiinta divina.La fata ce-i sucise mintile.Fata aceea pe care o cunoscuse acum cinci ani in niste imprejurari nu tocmai favorabile.Ii vedea cipul angelic peste tot.Pielea ei alba, parul ei blond cu mesa alba ce-i marginea fata, ochii ei bleoumarin.Toate acestea il adanceau in visare.Minea ei agera il facea sa se mire...si totusi...ea nu decoperise ce sentimente ii purta el.Maretia acelor sentimente uneori il coplesea.
"Oh...Tara, daca ai fi aici..."gandi el cu voce tare...se pare.
-Dar sunt aici!Te-am cautata peste tot!se auzi vocea cristalina a fetei.
Robin se sperie dar in momentul in care isi dadu seama cine ii vorbise paraliza.Nu mai stia ce sa faca.Era pierdut in propriile sentimente si nu stia cat va mai putea sa le ascunda.Era greu sa se ascunda de ea...si totusi ii placea sa se joace de-a prinselea in acest fel.O iubea...dar nu stia ca si ea il iubea.Nici unul nu-si daduse seama de sentimentele pe care le aveau unul fata de celalat...si le era frica amandurora sa-si deschida inimile.
-Tara!M-ai speriat!zise Robin trezit din visare si dandu-se jos din pom.
-Bine!Asta nu conteaza!Vino!spuse fata agitata si-l trase dupa ea.
O data ajunsi in apartamentul rezervat Tarei, Robin avu parte de un soc de zile mari.Acolo erau toti prietenii lui:Fabrice, Cal, Moineau,Manitou,Fafnir, toti!
-Ce cautati voi aici?Eu am ratat o parte!In primul si in primul rand...ce cauta Tara aici?
-Am amenintat-o pe "matusica"...i-am zis ca ma predau lui Magister daca nu ma lasa in pace si m-a lasat,explica Tara rabdatoare.I-am adunat pe toti aici ca sa va anunt ca raman aici ca Prim-Soratitoare a Mestrului Chem(Chemnashaoviradaintrachivu).
-Chiar?izbucni Robin mai fericit ca nicio data.
-Si mai e ceva...pe Pamant se apropie vacanta de vara si, daca ati vrea, am putea petrece trei luni pamantene impreuna pe Pamant.Daca da, eu va anunt ca ar cam trebui sa va faceti bagajele!zise Tara entuziasmata.
-Sigur ne lasa Maestrii?intreba Moineau ingrijorata.
-Da!Am metodele mele sa-i conving ca doar nu-s prosti!zise Tara intr-o suflare.
-Wow, Tara, esti tare!exclamara toti la unison.
-Tara, am citit intr-o carte ca, pe Pamant exista un leac pentru afurisita asta de magie!se auzi vocea apasata a piticei Fafnir.
-Ma si gandeam ca ne vom plictisi fiindca Magister e intr-un razboi cu dragonii iar Regina din Omois nu mai are rude nebune deci...nu am fi avut parte de distractie...insa daca tu cauti un leac este imposibil sa nu dam de necazuri!Hai s-o facem!explica fata foarte diplomatic.
-Tara, Tara, tu intodeauna te gandesti la toate dar....Fabrice deja tremura!zise Moineau putin ingrijorata de starea prietenlui lor.
-Daca e fraier eu ce sa-i fac?Prima data a pierdut mult din cauza ca a fost luat prizonier de Magister iar a doua oara l-a incurcat Barune!Acum nu vrea aventuri ca sa nu le piarda si pe astea sau... ii e frig! Daca ma gandesc mai bine...Castelule, te rog sa faci putin mai cald aici!
Castelul proiecta un soare de vara si toti oftara multumiti ca acum nu vor mai muri de frig.
-Buun...Precum spuneam...ce spuneam?intreba fata facand o fata intrebatoare si...caraghioasa!
Hohote de ras se auzira din dreapta si din stanga fetei iar nedumerirea ei crestea.
-Ca mergem pe Terra in vacanta de vara!zise Fabrice tinandu-se cu mainile de burta si sughitand haotic.
-A! Da!zise Tara ridicand degetul aratator de parca i-ar fi venti una din genialele si mortalele ei idei.Deci...aveti de gand sa va faceti bagajele sau o sa stati aici si o sa muriti de dureri abdominale?ii intreba Tara ironic.
-Dar ce-i cu graba asta?intreba curios semi-elful.
-Poooi....daca nu suntem acolo in doua ore ne trag Magii la raspundere ca "de ce nu am plecat deja" si ne pun la munca.Si cand zic "ne pun" vorbesc de toti fiindca pana ce Sangravii nu termina razboil cu dragonii Maestrul Chem e plecat si, din pacate, m-a lasat pe mana Mestrului Dragosh si fie vorba intre noi n-am chef de Vampyri sacaitori prin prejma....mai ales acum, ca se apropie vacanta.Si in plus...eu una cred ca am muncit destul citind toate cartile din biblioteca matusi-mi!ii lamuri Tara.
Toti se albira la fata cand auzira cat de putin timp mai aveau si o stersera catre apartamente ca sa-si pregateasca bagajele.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Ajunsi pe hol, cu bagajele facute, pornira catre bine-cunoscuta Sala de Transfer.
-Tara?Ai zis ca ai citit toate cartile din biblioteca de la Omois?intreba Fafnir.
-Da!Toate cele 10.179 de carti!Inclusiv cele pe care NU aveam voie sa le citesc!zise Tara zambind pe sub mustata(vorba vine).Si daca asta te interesa, da, le-am citit si pe alea care ne zic cum sa scapam de "afurisita asta de magie"!
-Si ce-ai gasit?intreba Fafnir plina de speranta.
-Cred ca ce ai gasit si tu.Pe Terra exista o planta pe care o gasesti numai in cele mai periculoase mlastini din cel mai periculos oras, Mlastinele de la Anglezarke!Planta asta se numeste Crinul Diavolului si daca cineva care a facut fie si numai o data in viata o fapta buna o atinge....moare pe loc...dei noi nu prea avem cum s-o atingem fara Sorti Protectori.
-Iar tu care ai atata putere esti singura ce poate sa o atinga fiindca esti singura care poate invoca un Sort Protector destul de puternic!zise Robin serios...din parti.
-Sa te si cred?Tu ma iei peste picior!Poate sa o atinga orcine vreau EU sa o atinga...adica oricine din acest grup!explica Tara intrind in Sala de Transfer si postandu-se in mijlocul pentagramei.

astept critici cat mai dure.
nu ma menajati.

Decamdata fic'ul pare destul de interesant...desi personajele nu sunt ale tale sa spun asa ele sunt detul de bine conturate insa numele sunt cam lungi^^'...interesanta si asctiunea...te tine in suspans...si e foarte lunga ai de citit ...asta e un lucru bun

Imi place continua ^_^

Toti intrasera in marea Sala.Sala de Transfer era o incapere circulara, cam de inaltime unui urias mai mic.Pe pereti erau agatate cinci tapiterii.Una infatisa niste oameni cu urechi ascutite si inarmati cu arcuri si sageti in flacari.A doua infatisa niste omuleti mici si grasuni ce sapau o groapa.A treia infatisa niste unicorni cu aripi argintii care se numesc Licorni.A patra infatisa niste oameni ce sorteau un castel iar, a cincea dar nu cea din urma, infatisa piticii din Hymlia cum isi cioplesc uneltele.Deasupra fiecarei tapiterii era un suport.Pe podea era desenata o pentagrama.O stea in cinci colturi inchisa in trei cercuri concentrice.Intr-o parte a incaperii, in dreapta pentagramei era un birou mare.Ocupantul scaunului de la birou era un....ei bine...om nu se poate numi.Desi arata ca un om, "creatura" avea patru brate, doua drepte si doua stangi, doua picioare si o carapace mare in spate.Acesta era Gardianul Portii de Transfer din Travia.Cei sase se postara in mijlocul pentagramei.Cand ii vazu, Gardianul se ridica din scaun si ii intreba cu o voce ridicata, parca fiind mirat unde ar dori sa mearga.Tara raspunse calm ca vor sa mearga pe Terra iar Gardianul lua un sceptru de pe birou.Il puse in suportul de deasupra tapiteriei cu Sortitori si le dadu semnalul celor din pentagrama.Sceptrul incepu sa emane o lumina ciudata si toata camera fu invaluita de o raza rosie de lumina.Toti cei din pentagrama strigara la un loc numele locului pe care doreau sa-l viziteze.Isi inchisera ochii si se simtira luati pe sus de un vant usor.In cateva clipe, ei deschisera ochii si se vazura in Sala de Transfer din casa domnului Besois-Girone.Acesta motaia la un birou identic cu cel de la Travia.Cand fiul sau ii striga numele, omul sari speriat de pe scaun si, cu ochii iesiti din orbite, incepu sa strige ingrozit ceva de genul "cum?unde?unde arde?".Domnul Besois-Girone era un om inalt, cu o fata lunga si ovala si cu ochii de culoarea marului verde.In capul sau, pe locul unde candva fusese parul, se gaseau cateva fire carunte ridicate in sus.Costumul sau negru acum arata sifonat si foarte prafuit de parca omul acela nu mai plecase din sala de cateva saptamani bune.
-Tata!Ti-am zis sa nu uiti sa pleci seara de-aici!Faza cu escorta Reginei din Omois a fost o farsa nesarata!zise Fabrice aruncandu-i priviri ucigatoare lui Cal care chicotea incet.
-Ai dreptate fiule...nu-i nimc...cum ma duc sa ma aranjez.Isabella m-a invitata la ceai in ziua in care o sa sositi, zise barbatul mergand incet catre usa.
-Da, da, da...bine!Noi te asteptam acolo!il anunta Fabrice.
-Putem merge acum?intreba Cal plictisit.
-Daca nu erai tu...of...daca nu erai tu, tatal meu nu era aici ci poate in gradina ingrijindu-si trandafirii si nu ar fi trebuit sa pierdem minute pretioase din vacanta ca sa-l lamurim!il muatra Fabrice pe Cal iesind pe usa.
Ceilalti, vazandu-l pe Fabrice ca placa alergara cu sufletul la gura sa il prinda din urma.Ajunsi la usa mare din lemn de trandafir de la intrare, acestia se minunara de cat de soare era afara.In AltaLume ningea deja iar ziua dura doar 8 din cele 26 de ore, pecand aici era soare si pasarile zburau din copac in copac.Parasira marele conac Besois-Girone si pornira sa traverseze uriasa curte.Cand ajunsera la poarta mare si neagra din fier forjat zarira si vechea casa a bunicii Tarei.Acum nu mai arata ca o casa veche si tare ci de-a dreptul ca o casa...bantuita.Toti se speriara.Iesira din curtea conacului si fugira pana la poarta micii curti detinut de bunica Tarei.Intrara in curte.Ce le-a fost dat sa vada este greu de reprodus in cuvinte.Curtea o data verde si plina de trandafiri era acum arsa parca de un foc mistic.Trandafirii o data infloriti acum nu mai erau decat niste tufe de crengi si de spini.Pomii fructiferi o data plini de fructe mari si suculente erau acum lipsiti de fiata si culcati la pamant.Casa o data din caramida si cu sculpturi de lemn era decat o ruina.Carmizile erau negre si pline de funingine, zidurile tari ale casei fusesera prabusite, sculpturile de lemn ardeau inca.Era un prapad.
-Dar...cum?Cum se poate? intreba Tara stupefiata.Parca sufletul i se rupe in mii si mii de bucatele.O durere cumplita ii cuprinse inima si respiratia i se taie.Se prabusi neputincioasa in genunchi.
-Tara!Ce-ai patit Tara?tipa Robin disperat.Fta ridica mana si indica o directie. Toti privira intr-acolo si vazura doua trupuri prabusite in iarba arsa.Nu le-a luat mult sa-si dea seama ca erau Isabella si Selena.Au fugit cu totii intr-acolo si, cand au ajuns langa cele doua trupuri au vazut ceva cumplit.Isabella avea trupul ca de piatra, ochii iesiti din orbite si parul imprastiat de-a valma pe langa ea.Selena statea chircita langa mama ei si plangea.Ochii ei, o data mari, albastrii si netulburati erua acum rosii si plini de lacrimi.Praul ei negru ca abanosul era partial ars si incalcit.Pielea ei alba fusese inlocuita de carne vie si sangele ii siroia din ranile nenumarate.Tara s-a repezit la ea.Femeia nici nu le observase prezenta.Statea si plangea.Tara a incercat s-o ridice dar vemeia a lepadat un zbiarat plin de durere si disperare.Tara o inghiontea usor si o striga dar ea parca nu mai era acolo decat fizic.Au inceput s-o sorteasca.Tara a invocat un sort foarte puternic cre i-a vindecat toate ranile.Robin a invocat un sort de memorie care a trezit-o la realitate.Ea tot nu-si contena plansul.Eu ridicat-o si au dus-o la umbra unei cladiri.Au incercat sa o linisteasca dar nimic nu reusea s-o faca sa se opresca din plans.La un moment dat s-a oprit singura din plans si a cerut, printre sughituri niste apa.Tara i-a sortit un pahar si i l-a intins.
-Ce s-a intamplat mama?intreba Tara bland.
Femeia isi ridica ochii inca inrositi de plans catre ea.
-Tara?Tu esti, sumpo?intreba Selena derutata.
-Da mama...eu sunt.Ce s-a intamplat aici?repedta fata intrebarea.
-Au venit Sangravii...zise femeia incet.Au invocat un Elementar de Foc ca sa arda totul in jur...Au paraliza-to pe bunica ta...si i-au sters temporar memoria ducelui de Besois-Girone.
-De-aia nu si-a amintit ca vestea despre venire Reginei e o farsa!zise Fabrice parca luminat.
-M-am luptata cu ei...am incercat...dar erau pre multi...erau 10 dintre cei mai puternici...inclusiv...Miss Boindeou.
-Dar ea parca era la inchisoare.
-Cuvantul de baza este "era"...interveni Robin.Din pacate a evadat saptamana trecuta.Am vazut in dosarele tatei!continua elful panicat.
-Dar totusi...parca Sangravii erau in razboi cu dragonii...in AltaLume!zise si Moineau accentund ultimele cuvinte.
-Da...ai dreptate fetito insa...s-au mutata aici fiindca i-au izgonit vampirii de pe domeniul lor.Exista niste Legi Nmuritoare pe care nici macar Sangravii nu le pot incalca fara sa plateasca cu viata.Daca un razboi e purtat pe paman sfant si o persoana refuza sa se mute, atunci persoana respectiva isi pierde viata.Vezi tu, in acest caz, Magister este singurul care ar fi putut refuza si crede-ma ca nu prea vrea sa-si piarda viata...mai ales nu sa si-o dea de buna voie in mijlocul unui razboi.explica Selena cu ochii inotandu-i iarasi in lacrimi.
-Si Mestrul Chem nu avenit?
-Ba da..dar...
~~~~~~~~~~~~
m-a luat si pe mn febra suspansului.....
si in legatura cu punctele de suspensie de la sfarsit....nu aia vrea sa fie suspansul ci aia vrea sa insemne ca Selena a fost intrerupta.....





sa pun si poze cu pers....:
Manitou Duncan-

Fabrice de Besois-Girone-

Lisbeth'tylanhnem T'al Barmi Ab Santa Ab Maru-

Robin M'Angil-

Gloria Daavil zisa Moineau-

Tara'tylanhnem Duncan-


Caliban Dal Salan zic Cal-

Safir Dragosh-

Magister-



cam atat akm .....astept critici si pareri.